Recenzie Lumină şi întuneric de Sebastian Oacheş

Titlu: Lumină şi întuneric
Autor: Sebastian Oacheş
Nr. pagini: 200
Editura: Celestium
Anul aparitiei: 2016
Disponibil aici !

Ești un tânăr obișnuit și nimic nu pare să tulbure liniștea vieții tale. Într-o zi însă, iluzia se destramă sub greutatea adevărului și masca pe care ai ales să o porți se sparge în bucăți. Ajungi să vezi pentru prima dată lumea prin ochii tăi, ochii ultimului salvator al luminii. 
Sub chemarea destinului, pe care unii îl numesc blestem, alții îl numesc datorie, alegi cărarea îngreunată de mistere și inițieri. 
Cu fiecare clipă, te descoperi și mai mult, mai ales atunci când o frumoasă slujitoare a întunericului îți pune în față oglinda dragostei. Secrete, minciuni, sentimente, dar cel mai mult va conta încrederea. 
E lumina unui foc distrugător sau e răsăritul unei noi zile?

Recenzie

     Mulţumesc editurii Celestium pentru încă o carte minunată. Vrăjită de titlu şi atrasă de copertă, am analizat cartea preţ de câteva minute. Nu mă aşteptam să îi descopăr misterele doar privind foarte atentă coperta lucioasă. Sunt o fană a design-ului cărţii şi chiar nu mă consider o persoană care cumpără o carte după coperta sa, dar totuşi, trebuie să recunosc: trăim într-o lume a subiectivităţii, lucru cert dovedit în multe domenii ale vieţii cotidiene. Orice carte ai citi, ea prinde viaţă în mâinile tale.

"În timp ce o priveam, flacăra a început să tremure şi să se mărească. Nu ştiam cum făceam asta dar eram sigur că eu eram de vină."

    Ţin cartea într-o mâna iar cu cealaltă scriu rândurile următoare. Privind în ansamblu;văd umbre şi mister, văd un contrast: lumină şi întuneric, e asemănător cu rău şi bun. Vorbim despre două lucruri total opuse dar care se unesc în această luptă. El-lumina, ea-întuneric şi totuşi există acel "şi" între ei, nu e un "contra", acel "şi" îi uneşte, aceea conjuctie uneşte binele cu răul.

   Având 200 de pagini şi 27 de capitole;cartea poate fi citită într-o zi, mai exact poate fi devorată în câteva ore(ca în cazul meu). Cartea e uşor de citit. Ce-i drept, eu mă aşteptăm la un sfârşit diferit dar fiţi pe fază pentru că aici avem o trilogie. Da, aţi auzit bine! Lucrurile vor deveni din ce în ce mai interesante în următoarele părţi. 

"Nu puteam să spun dacă îi era sora sau mama, pentru că,aşa cum ştiam de la tată şi din legende,blestemul nu le lasă să îmbătrânească niciodată. Ele erau veşnic tinere." 

   Vorbim în această carte de un blestem, deghizat sub forma destinului. Secretul pe care îl conţine cufărul dar şi leganda spusă băiatului conturează misterul. Cartea e scrisă sub formă de confesiune, e ca şi cum Ştefan ar fi fost tras din paginile cărţii şi ancorat în realitate el ar fi povestit prin ceea ce a trecut în regat. Ştefan nu e doar un simplu gardian al luminii, pe lângă faptul că e ultimul el trebuie să găsească şi modalitatea de a distruge cufărul.

  Vă recomand această carte deoarece vă va atrage din primele rânduri şi vă va face să vă doriţi să ţineţi în mâini şi următoarele două parti. Făcând parte din categoria genului fantastic, cartea ştie cum să lege irealul de real. Deasemenea, deţinând fiinţe cu puteri magice (gardieni, iele) se creează un contrast între legendă şi banal. Lumina şi întuneric este o carte interesantă, uşor de citit care te va captiva pe tot parcursul ei.