Recenzie Inimă de cerneală de Cornelia Funke

Titlu: Inima de Cerneala
Autor: Cornlia Funke

Nr. pagini: 496

Editura: Arthur

Anul apariţiei: 2014

Disponibil aici !

Meggie, fiica lui de doisprezece ani, a moștenit acest dar de la el. Pe această frumoasă premisă se construiește povestea ingenioasă din Inimă de cerneală: în urmă cu nouă ani, Mo a scos dintr-o carte o bandă de tâlhari medievali, în frunte cu liderul lor, Capricorn. Acum, trecutul îl prinde din urmă și Meggie se vede nevoită să-și salveze tatăl.
Însă într-o lume în care granița dintre realitatea ei și cea a cărților nu e foarte stabilă, mica eroină va trebui mai întâi să-și pună la încercare neobișnuitul talent și să-și lege propria poveste de a altora în cele mai neașteptate moduri.

*Recenzie*

       Am luat decizia de a citi aceasta carte destul de greu, pentru ca am avut o parere gresita, formata inainte de stii macar despre ce este vorba. Crezand ca este o carte adresata varstei 8-12 ani, nu una universala, nici nu mi-a trecut prin cap ca va ajunge pe lista lecturilor mele.

Intriga desavarsita te tine captiv intre paginile cartii pe tot parcursul romanului, obligandu-te sa nu lasi cartea din mana, ci sa admiri originalitatea iesita din comun a scriitoarei Cornelia Funke. Stilul autoarea se remarca prin modul in care te invaluie, atragandu-te tot mai adanc in poveste, mentinand suspansul pana in ultima scena a cartii. Incordarea dobandita pe parcurs este alternata de momente de destindere, placute, plasate exact acolo unde trebuie pentru a nu plictisi cititorul sau momente amuzante. Lectura este usoara, asemnatoare unui basm de dimensiuni mari.

     "Știi, cu scriitorii e un lucru ciudat. Majoritatea oamenilor nu-și pot închipui că cei care au scris cărți sunt oameni la fel ca și ei. Despre scriitori se presupune că au murit de mult, că nu pot fi întâlniți pe stradă sau la cumpărături. Se cunosc poveștile lor, dar nu li se cunosc numele, iar chipul nici atât. Și celor mai mulți scriitori le place asta."

       Capitolele incep cu cate un citat spus de diversi autori celebri, iar un plus de cultura nu strica niciodata. Fanii genului Fantasy vor fi fermecati de ideea propusa in acest roman si vor devora aceasta carte cu sufletul la gura, finalul, lasandu-i cu o puternica dorinta de a continua triologia alaturi de Mo, Meggie, Elinor si Deget-de-praf. Partile descriptive iti formeaza o imagine dezvoltata, creand un film, desi citesti o carte, motiv pentru care ecranizarea este asa de precisa in ceea ce priveste imaginile. Mi-a placut faptul ca aceasta carte promoveaza cartile prin personaje.Este foarte probabil ca o persoana sa aiba interese, dorinte si pasiuni comune cu un personaj fictiv daca il indrageste.

     "Noaptea era atât de calmã, cum lui Meggie nu-i mai fusese dat sã trãiascã niciodatã. Era de parcã s-ar fi putut auzi respirând copacii, iarba si chiar noaptea."

        Mi-a placut legatura stransa dintre Mo si Meggie prezentata asa de frumos. Personajele sunt interesante si realiste din punct de vedere al emotiilor, sentimentelor si insusirilor acestora, avand momente de frica, bunatate, indoiala desi erau negative sau cele pozitive demontrand ca nu sunt perfecte. De asemnea intalnim si personaje din alte carti celebre. Parinte iubitor, familist si sensibil, Mo isi demonstreaza dragostea pentru fiica sa, fiind un exemplu demn de urmat. Fiica sa, se dovedeste a fi cuminte, curajoasa, inteligenta dar totusi avand momente de imprudenta datorate faptului ca isi doreste foarte mult sa isi salvez tatal. Elinor este tipul de persnaj pe care il detesti la inceput dar apoi inecpi sa il indragesti. Umorul si pasiunea pentru carti m-a facut sa o iert pentru purtarea sa de la inceput. Cred ca multi s-ar regasi in ea pntru ca adora cartile dar de asemnea ar fi invidiosi pe minunata colectie de volume, pe care oricine si-ar dori sa o detina. Deget-de-praf m-a dezamagit putin...nu stiu de ce dar nu l-am simpatizat deloc datorita comportamentului sau. Personajul negativ, Capricorn mi s-a parut interesant si mi-a placut faptul ca autorea ne justifica faptul ca este rau. Acesta este foarte dur, nemilos si iubeste focul dar la final da dovada de naivitate si plateste un pret pentru asta.

       Imbinarea elementelor reale, cu cele fictive, atentia care se pune pe detalii, tema neabordata pana acum si complexitatea povestii contureaza un roman desavarsit care te poarta intr-o lume uluitoare, unde personajele fac sacrificii pentru cei dragi si se lupta cu raul creand o atmosfera presarata cu suspans, idei si emotii inedite, intorsaturi de situatie si momente traite intens. Astfel o carte originala, iti trezeste nevoia de diversitate, te motiveaza sa citesti si iti imbunatateste cultura.