|Titlu: În căutarea unui destin
|Autor: Jojo Moyes
|Anul apariţiei: 2017
|Editura: LITERA
|Număr de pagini: 491
|Disponibilă: aici!
Australia, 1946. Șase sute cincizeci de mirese pleacă în Anglia pentru a-i
întâlni pe bărbații cu care s-au căsătorit în timpul războiului. Dar în locul
vasului de croazieră luxos la care se așteptau, se trezesc la bordul unui
portavion, alături de o mie de bărbați. Pe punțile arse de soare, vechile
iubiri și promisiunile trecute devin amintiri îndepărtate, iar tensiunea ajunge
la limită, pe măsură ce miresele și soții lor revin asupra hotărârilor luate. Iar pentru una dintre mirese, Frances Mackenzie, devine curând clar că
uneori călătoria este mai importantă decât destinația.
„Teribil de romantic și de emoționant.“ - Daily Mail
„O lectură minunată: o poveste despre soartă și destin deloc sentimentală.“
- Sunday Express
„Un roman captivant și mișcător… Moyes scrie cu farmec atât dialogurile,
cât și fragmentele descriptive.“ - Glasgow Herald
„Un roman sclipitor despre prietenie, familie și dragoste.“ - Woman
& Home
*Recenzie*
A trecut ceva
vreme de când am citit o carte care să mă răscolească... o carte de dragoste
profundă - de oameni, de sine și de viață - cum numai în poveștile secolului XX
putem întâlni. Un astfel de roman este "În căutarea unui destin".
Pentru
început, facem o scurtă escapadă în India, alături de Jennifer și bunica ei.
Cele două femei americance au fost îndeajuns de curajoase încât să se urce în
avion și să pornească în descoperirea acestei țări îndepărtate pentru a-l
vizita pe colegul și amicul tinerei, Sanjay. Totul decurge cu bine până ce
bătrânica dă cu ochii de Victoria, iar emoțiile o copleșesc și ne poartă
împreună cu ea înapoi în timp...
Imaginează-ți
că suntem în anul 1946, imediat după terminarea celui de Al Doilea Război Mondial,
și călătorim spre necunoscut. Tot ce știm e că la destinație e posibil să ne
aștepte cei de care ne-am îndrăgostit nebunește și pentru care ne-am lăsat în
urmă famillile, casele și chiar continentul. Spun "posibil" pentru că
nimic nu e sigur pentru cele peste 600 de tinere femei ce au plecat spre o nouă
viață.
“- Încerc să-mi imaginez la ce se gândește acum, fiindcă partea cea mai rea în a aștepta foarte mult timp o scrisoare e să știi că toate trăsăturile sunt deja depășite. Lucrurile care îl supărau poate că au trecut. Apusurile pe care le descrie se vor fi sfârșit de mult. Eu nici măcar nu știu unde e Ian. Singurul lucru pe care ne bazăm toate, bănuiesc eu, e faptul că sentimentele lor pentru noi nu s-au schimbat, chiar dacă nu ne vorbim. Presupun că asta e încercarea prin care trece credința noastră.”
Mii de soldați
britanici au făcut imprudența ca, aflându-se și luptând în Australia, să își
lase acolo inimile. Pentru că războiul s-a terminat, guvernul decide să
răsplătească dedicarea soldaților și o face aducându-le în brațe soțiile
străine. Jojo Moyes ne prezintă astfel drumul pe care tinerele îl parcurg în
așteptarea fericirii. Este un drum al cunoașterii propriei persoane și al
vieții, dar și unul al reîntoarcerii în trecut...
Facem cunoștință
cu Margaret (Maggie), Avice, Jean și Frances. Singurele lucruri ce le unesc pe
fete sunt gândurile îndreptate spre viitor (și trecut) și camera în care sunt
nevoite să își petreacă nu mai puțin de 6 săptămâni. În timp ce Maggie e o fată
simplă de la țară, ce a copilărit numai cu bărbați în preajmă și e nesigură
datorită copilului ce e pe drum, Avice provine dintr-o familie înstărită și nu
putea fi mai încrezătoare în propriile farmece feminine. Dacă Frances e o
femeie tăcută și muncitoare, ce ascunde secrete tulburătoare, Jean e o copilă
aeriană și gălăgioasă în vârstă de 15 ani. Noi știm că extremele se atrag, dar
oare chiar așa o fi și în cazul lor? Vor reuși fetele să ajungă fără incidente
în Anglia? Se vor tolera una pe cealaltă sau va izbucni războiul pe navă?
„- Păi... m-a cerut, de fapt, de multe ori. N-a existat cu adevărat o ocazie anume. Cred că m-a întrebat de vreo șaisprezece ori până să spun «da».- De șaisprezece ori! a exclamat Avice.Parcă nu i-ar fi venit să creadă că Frances putea stârni o asemenea stăruință.- Ce te-a determinat să accepți? a zis Margaret. Până la urmă, vreau să zic.- Ce l-a determinat să te tot ceară? a murmurat Avice.”
Din rândul
bărbaților se remarcă Nicol - un intanterist a cărui viață a fost dată peste
cap de divorțul cerut de soția lui, căpitanul Highfield - aflat în pragul
pensionării și măcinat de moartea nepotului său (de care se simte vinovat), și
Tims - unul dintre mecanicii plini de viață și autoritate ai vasului. Cu toții
au făcut lucruri de care nu sunt mândri și pe care le regretă. Ce se va alege
din amestecul a peste 1000 de bărbați printre femeile ce au petrecut maxim o
săptămână de mariaj în viața lor?
M-a emoționat
profund această carte pe care Libris mi-a oferit șansa să o savurez. E cumplit
să te gândești că baza romanului e reală, mii de femei au trecut cu adevărat
prin experiența aceasta pe navă. Cum ar fi să te afli la jumătatea drumului și
să primești un mesaj din care să reiasă trei cuvinte "Nedorită, nu
veni"? Asta după ce ți-ai schimbat tot cursul firesc al vieții și ai visat
la noul destin... Ai privit cu încredere spre un viitor incert.
„- Aceia dintre noi care și-au petrecut viața în serviciul militar vor fi nevoiți să găsescă noi mijloace de trai. Aceia dintre noi care au descoperit că experiențele din război i-au schimbat profund vor trebui să găsească noi căi de a relaționa cu cei din jur. Aceia care au suferit vor trebui să găsească noi căi de a ierta. Ne întoarcem într-o țară care, probabil, ni se va părea necunoscută. Și noi s-ar putea să ne trezim străini de acele locuri. Așa, că da, mireselor, vă așteaptă o mare provocare. Dar vreau să vă spun că a fost un privilegiu să iau parte la călătoria voastră. Suntem mândri să vă primim printre noi. Și sper că atunci când veți privi în urmă, cu bucurie la primii ani, petrecuți în Marea Britanie, veți considera că aceasta n-a fost doar o călătorie spre noua voastră experiență, ci chiar începutul ei.”
Mi-a plăcut că
accentul a fost pus pe călătorie în sine și nu pe deznodământ. Nu întâlnirea
cuplurilor a fost importantă, ci modul prin care ajung să o facă. Evenimentele
petrecute pe Victoria au întors situația la 180 de grade. Dramele interioare
ale personajelor s-au luptat până ce au ieșit la suprafață.
Fie că ești un
pasionat al poveștilor de dragoste, un împătimit al istoriei sau pur și simplu
un visător incurabil, vei fi atras ca un magnet în acest roman. Dragostea e
văzută aici la nivel de artă, așa cum obișnuia să fie...
Recomand din
suflet această poveste excepțională tuturor. Cuvintele nu pot descrie suficient
de bine sentimentele pe care le-am simțit la finalul cărții. Nu mi-a venit să
cred cine era bunicuța și ce destin a găsit-o pe ea. Surprizele sunt de
proporții.
Abonează-te la blog!
3 comentarii:
Acesta recenzie minunata m-a făcut sa vreau sa citesc acesta carte ❤ felicitări!
Mulțumesc! <3
Trimiteți un comentariu