Recenzie "Un om: Klaus Klump și Mașinăria lui Joseph Walser", de Gonçalo M. Tavares

Titlu: Un om: Klaus Klump și Mașinăria lui Joseph Walser
Autor: Gonçalo M. Tavares
An apariție: 2018
Număr pagini: 232
Editura: Paralela 45
Disponibilă: aici!

                                 

Descriere carte: Un om: Klaus Klump și Mașinăria lui Joseph Walser fac parte din tetralogia Regatul a lui Gonçalo M. Tavares (alături de Ierusalim și Să înveți să te rogi în Era Tehnologiei). Un ciclu de „cărți negre“ consacrat chestiunii răului, o oglindire a atitudinii ființei umane confruntate cu o situație extremă: războiul, violența și moartea. Scrisul minimalist al autorului, dezgolit de orice urmă de afectivitate, intensifică această privire deziluzionantă asupra realității, surprinsă în ce are ea cel mai teribil și mai primitiv.

„Toate frazele lui Tavares șochează, dar niciodată în mod gratuit. Sunt lumini proiectate asupra condiției umane. Kafka nu este departe.“

 Le Point

✏️ Recenzie ✏️

"Un om: Klaus Klump și Mașinăria lui Joseph Walser", de Gonçalo M. Tavares se petrec în aceași perioadă, spațiu și se construiesc în jurul aceluiași centru. Tipăritura e împărțită în două romane, primul însumând 21 de capitole, iar al doilea 27 de capitole și manifestă o legătură la nivel cognitiv.

"Un om: Klaus Klump" este o lectură greoaie, marcată de limbajul dur și de perspectiva narativă obiectivă. Având în vedere memoria involuntară transmisă de autor se constată o înlănțuire aproape ilogică a ideilor, conturată și de prezența absurzilor.

"...mintea lui Klaus era acum fascinată de sunetul apoape stupid, aproape lipsit de istorie al glonțului şi al bombei. Sunetul care anunța un nou Dumnezeu."

Titlul dansează pe imaginea protagonistului: Klaus Klump, precum și pe evoluția lui de la un bărbat înalt, la deținut și apoi la evadat. Prin sintagma "un om" se construiește un paradox pentru că pe de o parte se indică faptul că protagonistul este doar un om, nereușind să se distanțeze de celelalte victime ale războiului; în timp ce pe cealaltă parte, Klaus Klump devine o figură a unicității. Celelalte personaje sunt Johana,fosta logodnică a lui Klaus, amanta lui Ivor; Herthe, soția unui ofițer.

Gravitatea lumii însângerate devine și mai crudă cu cât războiul avansează: tancurile par obiecte specifice, lucruri enorme construite anume pentru a curăța vocile; bărbații mai puternici violează femeile care rămân în urmă.
Necunoscând coordonata spațială, ci doar pe cea temporală, timpul se lansează într-o călătorie neanunțată, făcând trecerea de la un eveniment bruscă.

"Mașinăria lui Joseph Walser" i-a absorbit viața și devorat sufletului protagonistului. Joseph, colecționar de piese, om bizar, cu o anume neglijență față de lume, având chiar un birou în care propria soție nu îndrăznea să intre este asemenea lui Klaus, pionul destinului. În timpul unui accident de muncă, Joseph își pierde arătătorul de la mâna stângă, simbol al pierderii direcției de urmat în viață.

"Morții...se îngroapă, se ascund, dispar rapid; iar dispariţiile sunt lucrul cel mai uşor de suportat de către inimile sentimentale. În fața a ceea ce dispare, în fața a ceea ce nu se mai vede, în fața invizibilului: cine se mai înduioşează?"

Având legătura cu prima carte prin imaginea calului și prin menționarea personajului Ortho, cartea a doua se află tot sub cadrul războiului, fiind la fel de tulburătoare. Totul este ca un joc de zaruri, o meditație asupra existenței umane, schițată și de acceptare, ură și război.
Simbol al războiul putred, calul mort, prezent în cele două cărți devine element de legătură între viață-moarte;iubire-ură, în care cât timp umbra îți copiază întregul corp pe pământ, încă esți viu și complet.

Abonează-te la blog!

Înscrie-te pentru a primi prin Email toate recenziile, interviurile, concursurile şi orice articol scriem noi pe blog. Dacă nu îţi place, te poţi dezabona ulterior.