Recenzie 3001: Odiseea finală de Arthur C. Clarke

Titlu: 3001: Odiseea finală

Autor: Arthur C. Clarke

Nr. pagini: 240

An apariție: 2011

Editură: Nemira

Disponibilă:aici!

 In 3001: odiseea finala, Arthur C. Clarke aduce cea mai bine-cunoscuta si mai reusita serie science-fiction la un final neasteptat, dar magnific in acelasi timp. Clarke face un salt stralucitor cu 1000 de ani in viitor pentru a aduce la lumina un adevar pe care de abia acum il putem intelege. Saga Odiseei Spatiale este o capodopera epica, plina de imaginatie, dar inradacinata in adevaruri stiintifice, o opera pe care doar Arthur C. Clarke ar fi putut sa o creeze.

A inceput acum patru milioane de ani cu un monolit negru - o aparitie inexplicabila ce a aprins scanteia constiintei umane, transformand maimuta in om...

A continuat in zorii secolului XXI, cand un monolit identic a fost descoperit pe Luna - inceputul aventurilor lui David Bowman, ale ajutorului sau FranK Poole si ale supercomputerului HAL 9000...

Numai Dave Bowman va supravietui pentru a intalni un al treilea si cel mai masiv monolit pe una dintre lunile lui Jupiter, Europa... si pentru a fi transformat pentru totdeauna intr-o fiinta noua...

Iar acum, Odiseea intra in ultimul act. Poole este readus la viata si pregatit sa reia calatoria pe care computerul HAL a intrerupt-o brusc in urma cu 1000 de ani. Poole stie ca nu poate pleca fara Dave Bowman... dar mai intai trebuie sa descopere adevarul inspaimantator despre ceea ce Bowman - si HALL 9000 - au devenit in interiorul monolitului.

Pentru a doua oara in patru milioane de ani monolitul se trezeste. Puterea fara margini a unei tehnologii extraterestre a decis ce rol va trebui sa joace umanitatea in evolutia galaxiei...

*Recenzie*

P.S. În recenzie pot fi prezente detalii ce pot fi considerate spoilere dacă nu ați lecturat încă primele trei cărți ale seriei, „2001: Odiseea spațială”, „2010: A doua odisee” și „2061: A treia odisee”.
(Link Recenzie „2001: Odiseea spațială”, primul volum al seriei)
(Link Recenzie „2010: A doua odisee”, al doilea volum al seriei)
(Link Recenzie „2061: A treia odisee”, al treilea volum al seriei)

„3001: Odiseea finală” este ultimul roman al seriei „Odiseea spațială”, puțin mai diferit față de celelalte din serie, însă păstrând latura filozofică, îmbibată într-un fantastic încântător care va fascina până și cele mai lipsite de imaginație minți, îndemnându-le să viseze. Clarke, deși nu mai pune în prim plan călătoria în spațiu, încântă și de această dată prin ipoteza cu privire la un viitor pe care îl imaginează, încărcat de descoperiri și capturat de o tehnologie extrem de avansată.

Cartea începe prin a ni-l readuce ca personaj principal pe unul dintre protagoniștii „2001: Odiseea spațială”, Frank Poole, care se pare că nu murise cu adevărat în 2001, când Hal l-a aruncat din „Discovery”. Încercarea nereușită a lui David Bowman de a-l salva, ajungând la constatarea că este mort, l-a plasat pe Frank pe o orbită ce i-a permis conservarea timp de 1000 de ani, când, în 3001, trupul său a fost găsit și repus în „condiții de funcționare normale”, cu ajutorul tehnologiei noului mileniu. Acesta va oferi o nouă viziune a celor întâmplate și va descoperi cât de mult a evoluat totul în lipsa sa, existând deja un oraș pe Ganymede, una din lunile fostului Jupiter.

„Problema clișeelor, remarcă un filozof (...) este că sunt atât de plictisitor de adevărate. Dar dragostea la prima vedere nu este niciodată plictisitoare.”

„Soarta înseamnă să crezi ceea ce știi că nu-i adevărat.”

Personajele, atât cele vechi invocate, cât și cele noi, sunt complexe, cu personalități puternice, și se confruntă și de această dată cu pericole uriașe, ce nu le amenință doar siguranța lor, ca indivizi, ci întregii planete și rase. Acestea trebuie să ia decizii sub presiune, să se încreadă în forțe necunoscute și să își permită să spere, să admită și să se pregătească, pentru a readuce situația sub control, fiind dispuși în orice moment de un sacrificiu pentru binele celorlalți. Descrierile sunt fascinante, prezentând în lux de amănunte ceea ce mileniul în care se desfășoară acțiunea oferă, dar și modul în care un om al secolului nostru privește toate aceste schimbări și se obișnuiește cu ideea că toți prietenii, cunoscuții, familia, tot ce a iubit vreodată, e cu cel puțin 30 de generații în urmă, înghițit de timp.

„-Politica este arta posibilului. -Foarte adevărat, și de asta este acceptată doar de mințile inferioare. Geniilor le place să abordeze imposibilul.”

„Indiferent ce principalități și puteri zeiești bântuiau dincolo de stele (...), pentru oamenii de rând erau importante doar două lucruri: Dragostea și Moartea.”

Romanul m-a impresionat foarte mult pentru că mi-a oferit o percepție asupra unui viitor atât de îndepărtat, la care nici nu îndrăzneam să visez, mi-a dat din nou șansa să privesc dincolo de stele și să înțeleg spiritualitatea dincolo de materia primă. Seria, în sine, este foarte complexă, filozofică, ce te va purta în spațiu, fiind martor la o serie de întâmplări paranormale, nejustificabile, dar cu adevărat incredibile ce îți vor schimba percepția despre univers și existența oamenilor.

Abonează-te la blog!

Înscrie-te pentru a primi prin Email toate recenziile, interviurile, concursurile şi orice articol scriem noi pe blog. Dacă nu îţi place, te poţi dezabona ulterior.