Recenzie Porţile de foc de Steven Pressfield

Titlu: Porţile de foc
Autor: Steven Pressfield

Nr. pagini: 448
Editura: All
An apariţie: 2016
Disponibil aici !
„Porțile de foc. Epopeea unui supraviețuitor al bătăliei de la Termopile” oferă cititorului o poveste irezistibilă și o perspectivă unică asupra lumii antice.
În anul 480 î.H., două milioane de soldați persani conduși de
 regele Xerxes au construit un pod de corăbii peste Hellespont pentru a debarca în Grecia și a o cuceri. Într-o încercare disperată de a-i bloca pe invadatori, trei sute de spartani aleși au fost trimiși la trecătoarea Termopile. Steven Pressfield aduce la viață bătălia de la Termopile într-un roman monumental, foarte bine documentat, cu acțiune încinsă și analize psihologice fine. Soldații spartani și aliații lor au ținut cotropitorii pe loc șapte zile, dar, în cele din urmă, au fost copleșiți.
Romanul dă glas, chip și viață unora dintre spartanii care au luptat la Termopile, printre care regele Leonidas, campionul olimpic Polinikes, un tânăr luptător spartan pe nume Alexandros și comandantul Dienekes. Autorul explorează societatea spartană și eroismul luptătorilor săi, recreând un moment din istorie sub forma unei opere incredibil de captivante, inteligente și emoționante. Accentul cade pe destin, onoare, datorie și loialitate.

*Recenzie*

În primul rând, mulțumesc editurii All pentru această carte și pentru sprijinul acordat! Dacă v-a atras atenția acest volum, aici este pagina cu toate cărțile scrise de autorul acestui roman. Deocamdată este o singură carte tradusă dar sper că nu va fi singura pentru că mi-a plăcut mult acest roman istoric și autorul a reușit să îmi satisfacă toate capriciile și vă rog să mă credeți că este destul de greu pentru un autor să realizeze asemenea performanțe.


"Starea pe care o numim viață se încheiase.
Eram mort."


Dacă stau și mă gândesc, majoritatea cititorilor se grupează în două grupuri mari: cei care citesc cărți romantice, cei care citesc cărți fantasy/sf și cei care citesc cărți thriller, polițiste și alte derivate. Ups! Se pare că totuși sunt trei, iar persoanele care citesc romane istorice sunt destul de rar întâlnite. Întrebând prietenii, am descoperit că niciunul nu se numără printre aceste persoane și aici vine partea amuzantă: majoritatea nici măcar nu au încercat vreun roman istoric, trăgând totuși concluzia că nu le place. Ciudat, nu? Dacă vă încadrați in această categorie, vă recomand să începeți cu el, pentru că există mari șanse să vă placă.

"Nu de mine îmi păsa, de scopurile mele egoiste sau de glorie deșartă, ci de ei. De Leonida, de Alexandros, de Dienekes. Gândul că valoarea sa, înțelepciunea sa, gândurile sale intime, pe care numai eu aveam privilegiul de a le cunoaște, gândul că toate acestea și tot ce el și camarazii săi obținuseră și suferiseră se va pierde, se va risipi precum fumul unui foc de tabără, era de neîndurat."

 Romanul prezintă lupta de la Termopile din perspectiva unui supraviețuitor. Mi-a plăcut mult faptul că acțiunea romanului se întinde pe o durată de câțiva ani și povestea personajului principal începe de când era doar un copil. Porțile de foc reprezintă un tur prin taberele de antrenament ale spartanilor și o mică introducere în mitologia greacă, cultura, tradițiile și tacticile de luptă, așadar o mulțime de cunoștințe despre Grecia antică pot fi însușite fără să vă chinuiți prea tare.

"-Calităţile unui bun scutier de bătălie sunt destul de simple. Trebuie să fie prost ca un catâr, nesimţitor ca un stâlp şi ascultător ca un imbecil. În privinţa acestor calificări, Xeones din Astakos, îţi declar refrinţele impecabile."

Steven Pressfield a reuşit să recreeze acest moment istoric cu multă măiestrie, transformând acest roman plin de viaţă într-o experienţă unică, originală. Bogat în detalii sitorice, acţiune fierbinte, scene intense pe câmpul de luptă şi în afara sa, povestea creată de acesta, surpinde cadrul social şi politic, luptele sângeroase, brutalitatea şi antrenamentul care definesc relaţia cu familia, comunitatea şi camarazii de luptă prin povestea unui simplu soldat, numit Xeones, obligat de regele Xerxes, fiul lui Darius, să relateze întâmplările din viaţa sa.

Scenele de umor, deşi uneori macabre, au fost foarte plăcute deoarece unele fragmente erau atât de intense şi brutale, încât aveam nevoie de o scurtă pauză. Autorul se axează pe relaţiile dintre soldaţi, dilemele morale cu care se confruntă aceştia şi condţiile deplorabile în care trăiesc cei care îşi sacrifică viaţa pentru libertatea celorlalţi. După ce veţi citi această carte, în mod sigur o să vă amintiţi de bătălia de la Termopile toată viaţa, deoarece scenele dramatice au un impact puternic şi detaliile sunt remarcabile. Forţele persane nu sunt portretizate subiectiv, ca o armată invadatoare nemiloasă şi copleşitoare, ci ca un adversar puternic, aspect pe care l-am apreciat.  Deşi are 450 de pagini, datorită fontului mic, cartea conţine mai multe cuvinte decât altele care au 600 de pagini şi din fericire nu dă impresia că este lungită.

Un comentariu:

Mirela Barbalata spunea...

Te cred cand spui ca este o carte minunata. Problema cu cartile ce trateaza o tema istorica, la mine, este ca ma plictisesc, ma enerveaza descrierile prea lungi. Si ajung sa sar peste anumite pasaje iar la final sa imi dau seama ca nu e genul meu.
Probabil ca judec inainte de a citi dar asta simt.
Acum sincer daca as gasi sa o imprumut i-as da o sansa dar sa o cumpar, nu. Prefer ceva ce stiu ca se pliaza gustului meu.
Merci de recomandare :) .