Recenzie "Nu te împiedica de mine, te implor! " de Georgiana Vâju

Titlu: Nu te împiedica de mine, te implor !
Autor:  Georgiana Vâju
Editura: Quantum
An apariţie: 2017
Număr pagini: 202
Disponibilă: aici!

O relație pasională, ce o consumă și o intoxică, dar de care a căpătat o dependență periculoasă, o aduce pe Ana în pragul confuziei. Dându-și seama că derapează, se internează de bunăvoie într-un sanatoriu pentru a-și trata suferințele sufletului.
Aici îl cunoaște pe Iv, medicul ei curant…



  Recenzie 


"Nu te împiedica de mine, te implor!" este o carte de dragoste, sensibilă şi interesant construită ce etalează trăirile ființei umane. Cartea este înzestrată atât cu umor, cât şi cu scene dramatice.

Titlul ascunde un mesaj profund şi reprezintă o implorare, un mod de a spune faptului ca ea(Ana) nu stă în calea fericirii lui. Exclamaţia finală accentuează sentimentul de disperare. Titlul mai poate semnifica şi faptul că luând-o pe drumul greşit în viață, lucrurile nu merg cum trebuie şi drept urmare, trebuie să schimbe drumul.

Cartea este scrisă la persoana întâi, din perspectiva Anei, o tânără, psiholog de profesie care se internează pentru a avea linişte. Aceasta avea frământările, problemele ei, precum şi modalităţile ei de a le rezolva. Soluţia pe care a găsit-o de a scapa de ele poate să fie privită din două perspective: cea a omului fricos care fuge din calea problemelor şi cea a omului experimentat care a reuşit să evolueze şi găseşte alte modalităţi de rezolvare.
"Eram toată un ghem de sentimente şi contradicții şi, cu fiecare kilometru parcurs, mă deşiram în spirale simetrice. Rămâneau pe şosea sentimentele mele, iar maşinile din urmă le zdrobeau cu un zgomot pe care doar eu îl auzeam şi care nu voia să înceteze. Rămăsesem doar un fir subțire şi putred, un gând, o umbră. O întrebare: Eu ce mă fac acum?"

Autoarea pune accent pe două personaje: Ana şi Ivan, restul spațiului nefiind bine conturat. Discuţiile dintre cei doi seamănă cu o sedinţă la psiholog pe parcursul a câteva pagini. Atipicul sedinţei îl constituie faptul că fiecare devine psiholog la rândul lui. Aceste şedințe devin un mijloc de auto-cunoaştere, dar şi o vindecare reciprocă. Ana, devine un personaj care este ajutată, dar care şi ajută.

Este o carte profundă prin prezenţa limbajului bogat stilistic.Conținutul cărții este unul accesibil, pe parcursul paginilor se întâlnesc şi câteva fragmente din mesajele trimise de către Ana. Sunt foarte multe propoziții frumoase în această carte, foarte multe!
"SMS el: Să nu mai spui că eşti nebună. Nu eşti nebună. Mă simt şi eu ciudat. SMS eu: Eu sunt nebună… SMS el: Atunci, dacă tu eşti, sunt şi eu SMS eu: Ce e iubirea? SMS el: Probabil că asta. "

Firul narativ se complică pe parcursul cărții. Oare, ce secrete sunt în ospiciu? Răspunsul îl aflați din paginile cărții!
P.S.: Va apărea şi un al doilea volum.

Niciun comentariu: