Recenzie Banda celor 6 ciori de Leigh Bardugo

Titlu: Banda celor 6 ciori
Autor: Leigh Bardugo
Nr. pagini: 592
Editura: Trei
Anul apariţiei: 2016
Disponibil aici !

"Șase proscriși periculoși
O misiune imposibilă
Ketterdam: un centru înfloritor al comerţului internaţional, unde poţi găsi orice dacă eşti dispus să plăteşti preţul – şi nimeni nu o ştie mai bine decât Kaz Brekker, un hoţ de geniu. Lui Kaz i se propune să dea o lovitură extrem de periculoasă, care l-ar putea face putred de bogat. Dar nu poate să acţioneze de unul singur…
Așa că iată care este banda lui:
Un condamnat însetat de răzbunare.
Un trăgător împătimit de jocurile de noroc.
Un fugar cu un trecut privilegiat.
O spioană poreclită Fantoma.
O Sfâşie-Inimi care îşi foloseşte puterea ca să supravieţuiască într-un cartier rău famat.
Un hoţ cu darul evadărilor imposibile."

 

*Recenzie*

     Mi-a plăcut foarte mult acest roman datorită personajelor inedite. Kaz este foarte inteligent şi atent, planificând orice misiune în detaliu, deseori ascunzând anumite părţi, pentru a evita o anumite scurgere de informaţii. El mi-a dat senzaţia că este mult mai bătrân, însă nu din cauza bastonului cu cap de cioara, folosit pentru că era şchiop, ci datorită atitudinii sale, a modului sau de gândire. Curajul şi înţelepciunea de care dă dovadă, sunt tot mai rar întâlnite prin cărţi, fiind înlocuite de tresături fizice. Faptul că este misterios, amplifică sentimentul că nu ştii ce se va întâmpla la pagina următoare şi te determină să citeşti mai repede, cu dorinţa de a afla finalul, care, după părerea mea, este imposibil să nu vă convingă să continuaţi seria.

"La Închisoare n-o să-i intereseze cine intră, ci doar cine încearcă să iasă, a spus el, mutându-şi degetul înmănuşat pe celălalt sector. La ambasadă, n-o să-i intereseze cine iese, ci or să fie concentraţi asupra celor care intră."

       Inej este o spioană pricepută şi agilă, cumpărată de către Kaz de la o casă de toleranţă, datorită abilităţilor sale de a escalada ziduri sau garduri şi de a se furişa pe străzi, cu scopul de a strânge informaţii pentru Kaz. Inej este tăcută la început şi nu prea m-a impresionat, dar pe parcurs, mi-a plăcut evoluţia ei şi a devenit preferata mea, desigur, după Kaz. Nina, personajul Grisha şi Matthias, fjerdanul druskelle (ucigaş de Grisha) m-au amuzat foarte mult, alcătuind un cuplu interesant, periculos. Cei doi au un trecut dificil, pentru că din cauza Ninei, el a ajuns la închisoare, după ce au salvat reciproc iar când s-a întors după el, acesta nu a primit-o cu braţele deschise.Jesper şi Wylan nu prea m-au impresionat, dar nici nu m-a deranjat prezenţa lor. Jesper este un trăgător priceput, care adoră să fie în mijlocul acţiunii, iubeşte jocurile de noroc, motiv pentru care a acumulat datorii şi a fost nevoit să accepte misiunea, iar Wylan este fiul unui om bogat, dar a fugit de acasă şi s-a alăturat bandei lui Kaz. Acesta este deseori luat peste picior şi batjocorit pentru că nu are experienţă şi pentru că a părăsit o viaţă în lux, pentru o viaţă în sărăcie.

"Le auzea bătăile inimilor. Le vedea descărcările neuronilor, imtea cum li se formează impulsurile. Totul avea sens. Trupurile lor erau hărţi de celule, mii de ecuaţii rezolvate la secundă, la milisecundă, iar Nina vedea toate rezultatele."

       Romanul porneşte de la o premisă convingătoare şi interesantă, ademenindu-te din primele pagini şi captivându-te cu ajutorul suspansului prezent până în ultima pagină. Mi-au plăcut detaliile precise, prezente la fiecare pagină, care m-au purtat prin Ravka, Fjerda şi Ketterdam, fără să îmi lase vreo nelămurire sau vreo imagine lipsă. Firul acţiunii, este deseori întrerupt de amintiri ale personajelor, care m-au ajutat să le înţeleg mai bine, să le înţeleg tristeţea sau dorinţa de răzbunare şi momentele care le-au determinat să facă unele alegeri. Misiunea lor devine şi mai palpitantă când, anumite situaţii nepravazute apar şi depăşirea acestora cere sacrificii, iar planul iniţial, cere schimbări şi improvizaţii. Tot citind acest roman, vei putea urmări evoluţia surprinzătoare a unor personaje minunate. Singurul aspect care nu mi-a plăcut a fost mulţimea de cuvinte inventate, care m-a obosit puţin, dar se iartă, având în vedere restul cărţii.

"Lăcomia se închină la mine. Poate Kaz fusese cam încrezător când spusese asta. Acum, lăcomia era cea care dicta negocierea cu Van Eck. Era o pârghie care înfrângea rezistenţă lui Kaz, ducându-l acolo unde voia negustorul. "

       Mi-a plăcut universul creat de Leigh Bardugo, amestecarea realului cu fantasticul, fiind foarte reuşită, şi lumea creată, foarte originală. Acest român m-a convins să citesc şi Triologia Grisha, tot de aceeaşi autoare, pentru că mi-a stârnit speranţa că voi descoperi un alt român, la fel de complex, plin de acţiune, mister, suspans, romantism, situaţii comice, neprevăzute, sau întorsături de situaţie, un roman care asemenea acestuia, mă va relaxa şi îmi va reaminti de ce ador să citesc cărţi fantasy.